Voi incepe citandu-l pe H. Ellis: ”Toata arta de a trai se regaseste in balansul lucrurilor pe care le dai drumul si a celor de care nu te poti despartii.”
Ne aflam la finalul liceului, asteptam cu toti bacul, ce pare mai fioros pe zi ce trece si totusi pana la el trebuie sa ne luam ramas bun de la cei cu care am luptat alaturi in bancile clasei XII E2.
Iar eu accept, inghit in sec si cu regret ma intorc, sa merg mai departe si vreau ca si tu sa faci la fel, chiar daca ai lacrimi in ochii sau un zambet larg pe fata. Nu uita doar tu iti faci drumul in viata.
Si cu trecerea timpului nu ne v-om mai vedea, poate intr-o poza pe facebook sau pe hi5, cand peste ani iti voi da un like, cand vei purta rochia de mireasa, iar eu voi fi un sot; si nu ne v-om mai vorbi, doar ... poate ... de 3 ori pe an, cand o sa ne uram Craciun si Paste fericit si inca o data cand iti voi spune: “La multi ani”. Si totusi sper ca te voi revedea . . sper ... ca macar in altii sa regasesc o parte dintr-o “Georgiana”. “Valy”, “Elena”, “Tibi”, “Vlad” si din toti colegii mei din E2; si mai sper ... sper ... Altceva ce pot face ?
Daca ne este scris sa urmam cai diferite pentru a reusi in viata, atunci, si eu, si tu, ne v-om lua ramas bun.
Deja imi e dor de ziua de maine si de chipul tau. Si-mi voi aminti de tine pana te voi uita, pana ce timpul te va sterge din mintea mea, o data, iar tu vei deveni doar o vaga amintire. Dar sa stii ceva, chiar daca te voi uita vreodata, mereu iti vei pastra locul in inima mea, pentru ca o parte din mine iti las cadou in despartire.
La revedere .. Ramas bun, sper sa mai impartasim pe viitor acelasi drum. Cu bine.
5 comentarii:
Luci, eu nu am cuvinte...stiu doar ca timpul rupe din noi ceea ce ne leaga mai mult in aceste clipe, si anume dorinta asta de care dam dovada toti in aceste clipe, dorinta de a fi in continuare unii langa altii! Te iubesc frate si jur ca nu te voi uita!
Dumnezeule!...Imi este prea greu si nu sunt inca pregatita sa spun "ramas bun" ci sper sa aud numai de bine data viitoare cand vorbim...Sunt sigura ca desi timpul ne va schimba in noi va ramane pentru totdeauna o parte din ce suntem acum si ea va iesi la suprafata de fiecare data cand vom vorbi,intalni,aminti...viitorul o sa ne intersecteze candva drumurile ca un semn al faptului ca 2 ani din viata au trecut cu noi impreuna...am fost colegi de liceu si in sufletul meu asa vom ramane toata viata.Va iubesc pe toti!
Luci, nici nu stiu ce sa-ti spun... sper din suflet sa tinem legatura desi acum urmam drumuri diferite . Te iubesc mult si nu te voi uita niciodata, ai grija de tine.Te pupa un pitic blond >:D<
pff...nici nu stiu ce sa my spun...:-< nu imi vine sa cred k am terminat liceul...ink nu ma pot obisnui cu gandul k ne luam ramas bun..insa sunt sigura de un lucru,k indiferent pe ce drumuri o luam,amintirea legata de 12 E2 v-a fi mereu in sufletul nostru...o sa-mi fie enorm dor de voi...va iubesc>:D<:*
Este timpul sa ne desfacem aripile pentru zborul nostru catre viata.
Este timpul sa ne indreptam gandurile catre viitor.
Este timpul sa ne luam ramas bun.
Insa pentru drumul vietii noastre vom lua cu noi cele mai frumoase amintiri.Si ne vom hrani din ele ori de cate ori ne va fi dor.Pentru ca intr-o lume in care rautatea troneaza,singura cale de alinare este sa-ti amintesti clipele dulci ale tineretii,ale liceului si cele petrecute cu colegii.
Am acumulat amintiri de neuitat alaturi de voi,si desi o sa va stiu pe toti undeva intr-un coltisor de lume,o parte din mine va lipsi.
Am reusit impreuna sa trecem peste toate esecurile si am avut parte de multe impliniri .Am avut profesori adevarati care ne-au calauzit in drumul spre cunostiinte.Insa cel mai important este ca am legat prietenii noi intr-un loc care acum va deveni lacasul sfant al amintirilor.
Desi o noua fila se inchide in cartea vietii noastre,un lucru este cert,trecutul ramane al nostru .Si ca un strigat al durerii ramane amintirea!
Va iubesc 12 E2 si va doresc DRUM BUN IN VIATA!
Trimiteți un comentariu